Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae este un lăcaș de cult medieval din Țara Hațegului, localitatea Densuș, județul Hunedoara. I se mai spune simplu Biserica din Densuș și era considerată de George Calinescu "o biserica bizară, făcută din marmuri și coloane, culese de la Sarmizegetusa" și de Nicolae Iorga "o biserică fără pereche în toată românimea".
Povestea Bisericii Sfântul Nicolae din Densuș se conturează în jurul unor mituri și legende dar și a unor date istorice. Ea este considerată una dintre cele mai vechi biserici românești în care încă se mai țin slujbe și adăpostește elemente arhitectonice cum ar fi coloane romane, pietre funerare, cărămizi cu inscripții romane. Doi lei de piatră se găsesc deasupra altarului construit pe direcția sud în loc să fie orientat spre est, cum se obișnuiește în bisericile ortodoxe.
Trecutul său controversat a născut mai multe ipoteze interesante. Un singur fapt este cert, biserica a fost construită pe ruinele unei construcții din antichitate, secolele IV-V, cu materiale provenite de la un alt edificiu antic.
Ipotezele cele mai vehiculate sunt:
Până să fi devenit biserică ortodoxă, construcția a suferit multe modificări, cele mai multe în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Pe la mijlocul anilor 1800 biserica a ajuns într-un stadiu avansat de degradare iar localnicii au vrut să o demoleze. În anul 1870 ea a fost declarată monument istoric de autoritățile austro-ungare de la acea vreme.
Se spune că aceasta este cea mai veche biserică românească din piatră și că în ea se slujește de mai bine de 700 de ani.
Din punct de vedere arhitectural, biserica este construită pe un plan pătrat cu laturi de 6 metri iar naosul este străpuns de un turn înalt.
Pictura murală datează din secolul XV. Printre picturile ce au supraviețuit timpului se găsesc unele ce aparțin pictorului Ștefan, a cărui semnătura se poate vedea și astăzi. Aceste picturi se găsesc pe registrele superioare ale pereților naosului și pe altar.
Biserica medievală de piatră Sfântul Nicolae din Densuș este situată la aproximativ 15 kilometri de Hațeg, pe DN68. În această zonă poți oricând să faci un alt popas la Sarmisegetuza Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei cucerite de Traian, aflată la 10 kilometri distanță, sau la Mănăstirea Prislop, aflată la doar 25 de kilometri distantă.
Povestea Bisericii Sfântul Nicolae din Densuș se conturează în jurul unor mituri și legende dar și a unor date istorice. Ea este considerată una dintre cele mai vechi biserici românești în care încă se mai țin slujbe și adăpostește elemente arhitectonice cum ar fi coloane romane, pietre funerare, cărămizi cu inscripții romane. Doi lei de piatră se găsesc deasupra altarului construit pe direcția sud în loc să fie orientat spre est, cum se obișnuiește în bisericile ortodoxe.
Trecutul său controversat a născut mai multe ipoteze interesante. Un singur fapt este cert, biserica a fost construită pe ruinele unei construcții din antichitate, secolele IV-V, cu materiale provenite de la un alt edificiu antic.
Ipotezele cele mai vehiculate sunt:
- Biserica a fost ridicată pe ruinele mausoleului unui general roman sau ale unui templu roman creștinat, fiind de fapt prima biserica de pe teritoriul Daciei, o biserica paleocreștina construită intre secolele IV-V.
- Mai întâi a existat un templu dacic închinat lui Zamolxe peste care romanii au construit un altul închinat generalului Longinus Maximus, ucis de daci. Stâlpii bisericii, așa cum o cunoaștem astăzi, ar fi fost construiți din opt pietre funerare romane, puse una peste alta, printre care și cea a lui Longinus.
- Biserica din Densuş a fost ridicată pe ruinele unui templu păgân închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduși în Dacia obișnuiau să facă sacrificii, iar turnul servea drept coș de evacuare pentru fum. Ipoteza unui templu păgân este susținută și de altarul orientat spre sud și nu spre est cum ar fi fost normal, dar și de cei doi lei așezați coadă în coadă.
- Pietrele folosite la construcția Bisericii Medievale Sfântul Nicolae ar fi fost aduse de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, situată în apropiere. Pereții, acoperișul și turla au fost construite cu materiale de aici, explicându-se astfel prezența inscripțiilor romane și pietrelor funerare.
Până să fi devenit biserică ortodoxă, construcția a suferit multe modificări, cele mai multe în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Pe la mijlocul anilor 1800 biserica a ajuns într-un stadiu avansat de degradare iar localnicii au vrut să o demoleze. În anul 1870 ea a fost declarată monument istoric de autoritățile austro-ungare de la acea vreme.
Se spune că aceasta este cea mai veche biserică românească din piatră și că în ea se slujește de mai bine de 700 de ani.
Din punct de vedere arhitectural, biserica este construită pe un plan pătrat cu laturi de 6 metri iar naosul este străpuns de un turn înalt.
Pictura murală datează din secolul XV. Printre picturile ce au supraviețuit timpului se găsesc unele ce aparțin pictorului Ștefan, a cărui semnătura se poate vedea și astăzi. Aceste picturi se găsesc pe registrele superioare ale pereților naosului și pe altar.
Biserica medievală de piatră Sfântul Nicolae din Densuș este situată la aproximativ 15 kilometri de Hațeg, pe DN68. În această zonă poți oricând să faci un alt popas la Sarmisegetuza Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei cucerite de Traian, aflată la 10 kilometri distanță, sau la Mănăstirea Prislop, aflată la doar 25 de kilometri distantă.
Vezi AICI și alte atracții din zona Hunedoarei.
Localizare:
Fotografii:
Folosește comentariile
Împărtășește și altora experiența ta, fă precizări referitoare la precizia datelor prezentate sau cu privire la elemente informative ce consideri că lipsesc din articol.
Niciun comentariu:
Write comentarii