Numit și Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cetățile Ponorului, aflat în munții Apuseni, în zona Padiș, este un bazin închis unde apa este drenată în totalitate pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. În felul acesta a luat naștere o galerie lungă cu dimensiuni impresionante în care s-au format mai multe cascade, repezișuri și vâltori. Acesta este cel mai spectaculos și grandios complex carstic din Munții Apuseni.
Circuitul Cetățile Ponorului este unul dintre cele mai cunoscute și cele mai vizitate trasee din Padiș, deși este unul dintre cele mai dificile după Circuitul Galbenei. Traseul începe din Poiana Ponor, traversează drumul forestier, coboară printre lapiezuri, traversează cele 3 doline și apoi urcă pe la cele 4 balcoane.
Dacă nu știai, ponoarele reprezintă zone în care un curs de apă dispare în subteran, dând naștere unor forme de relief specifice.
Eu am ales o variantă mai scurtă a traseului, pentru că în ziua anterioară făcusem Circuitul Galbenei, despre care trebuie să recunosc că m-a cam obosit, fiind destul de lung și dificil. Vezi mai multe detalii despre Circuitul Galbenei AICI. Am început traseul din drumul forestier, undeva în apropiere de Cabana Cetățile Ponorului, unde eram cazat, am trecut prin doline, am urcat la balcoane și am revenit la drumul forestier, dar mai jos, mai aproape de Campingul Glăvoi. Am renunțat la Poiana Ponor pe considerentul că este partea cea mai puțin interesantă a traseului, însă nu îi contest deloc frumusețea.
Circuitul Cetățile Ponorului este unul dintre cele mai cunoscute și cele mai vizitate trasee din Padiș, deși este unul dintre cele mai dificile după Circuitul Galbenei. Traseul începe din Poiana Ponor, traversează drumul forestier, coboară printre lapiezuri, traversează cele 3 doline și apoi urcă pe la cele 4 balcoane.
Dacă nu știai, ponoarele reprezintă zone în care un curs de apă dispare în subteran, dând naștere unor forme de relief specifice.
Eu am ales o variantă mai scurtă a traseului, pentru că în ziua anterioară făcusem Circuitul Galbenei, despre care trebuie să recunosc că m-a cam obosit, fiind destul de lung și dificil. Vezi mai multe detalii despre Circuitul Galbenei AICI. Am început traseul din drumul forestier, undeva în apropiere de Cabana Cetățile Ponorului, unde eram cazat, am trecut prin doline, am urcat la balcoane și am revenit la drumul forestier, dar mai jos, mai aproape de Campingul Glăvoi. Am renunțat la Poiana Ponor pe considerentul că este partea cea mai puțin interesantă a traseului, însă nu îi contest deloc frumusețea.
TRASEU
Drumul forestier (în apropiere de Cabana Cetățile Ponorului) – cele 3 doline – cele 4 balcoane– Campingul GlăvoiMARCAJE DE URMAT:
- punct albastru: pe toată lungimea traseului
Durată: 3-3,5 ore (estimare pentru porțiunea de traseu făcută de mine)
Dificultate: traseul este dificil dacă este parcurs pe toată lungimea, având porțiuni prevăzute cu scări metalice și cabluri de oțel
Accesibilitate: interzis/impracticabil iarna
Accesibilitate: interzis/impracticabil iarna
Recomandări: echipament adecvat
Vezi aici:
Harta porțiunii de traseu făcută de mine |
Vedere în detaliu asupra traseului |
Descrierea traseului de pe panoul din Campingul Glăvoi |
DESCRIEREA TRASEULUI
Am plecat dimineața de la Cabana Cetățile Ponorului, pe drumul forestier în direcția ce duce spre Campingul Glăvoi. După mai puțin de 10 minute de mers, pe partea stângă a drumului, într-o curbă, se observă indicatoarele și marcajul pentru intrarea pe traseu. De aici se intră în pădure, iar pentru o porțiune de traseu marcajul punct albastru este dublat de marcajul punct galben, până când se ajunge la o ramificație unde cele două marcaje se separă iar cel albastru continuă spre doline.
La scurt timp începe o coborâre abruptă, inițial pe un fel de grohotiș și ulterior pe stânca cu ajutorul cablurilor și lanțurilor. Imediat se ajunge în Dolina I unde vom găsi una dintre principalele atracții ale traseului: Marele Portal. Acesta are o înălțime de aproximativ 70 de metri și 30 de metri lățime și străpunge peretele primei doline.
Dolinele sunt formațiuni sub formă de pâlnie formate după ce apa a săpat în calcar.
Instinctiv, vei fi tentat să continui spre baza Marelui Portal, însă cu puțină atenție vei observa spre stânga o derivație marcată cu același punct albastru care urcă abrupt pe grohotiș spre Dolina II. Atenție să nu o ratezi. Dolina II este impresionantă și are pereți verticali de peste 100 de metri.
Din Dolina II ne întoarcem spre Marele Portal din Dolina I și reluăm traseul inițial care ne conduce spre Dolina III, după o urcare abruptă pe scări metalice și stânci de vreo 15 minute. Aici te vei trezi înconjurat de pereți abrupți căptușiți de grohotiș și brazi. Un alt portal îți va fura destul de repede privirea, dar de această dată acesta arată mai degrabă ca o intrare de peșteră care se pare că se continuă cu un culoar subteran ce face legătura cu Dolina I. Aici, chiar în fața intrării vei găsi o plăcuța care avertizează că acest sector nu face parte din traseul turistic și că intrarea este interzisă. Legătura subterană între Dolinele I și III poate fi parcursă doar de speologi cu echipament adecvat doar atunci când apa este mică.
De la baza Dolinei III, traseul continuă cu un urcuș abrupt pe un jgheab acoperit cu grohotiș și bolovani, sus, spre balcoane. Acest urcuș este destul de dificil și periculos pentru că pietrișul este alunecos iar bolovanii se vor rostogoli la vale în spatele tău, putându-i accidenta pe ceilalți. Prima parte a urcușului este mai ușoară, fiind prevăzută cu lanțuri ajutătoare. Odată ajuns deasupra, traseul se intersectează cu marcajul punct galben al Circuitului Galbenei.
Traseul continuă să șerpuiască prin pădure la dreapta trecând pe la cele 4 balcoane și nu vom mai întâlni niciun urcuș solicitant. Li se spune balcoane pentru că aici au existat balcoane reale de lemn care în timp s-au degradat și au fost desființate. Acestea sunt puncte de belvedere asupra celor 3 doline. Balcoanele 1 și 2 au vedere spre Dolina III, Balcoanele 3 și 4 au vedere spre Dolina II.
Spre final, traseul se termină în același drum forestier din care l-am început, doar că ieșim într-un punct mai apropiat de Campingul Glăvoi. (vezi harta de deasupra)
Campingul Glăvoi este un loc de relaxare foarte frumos, aflat într-o poiană mare, traversat de un pârâu, întins de-a lungul lizierei pădurii, un loc în care găsești multe terase din lemn cu mâncare, grătare, clătite proaspete și bere rece, dar și multă atmosferă.
La scurt timp începe o coborâre abruptă, inițial pe un fel de grohotiș și ulterior pe stânca cu ajutorul cablurilor și lanțurilor. Imediat se ajunge în Dolina I unde vom găsi una dintre principalele atracții ale traseului: Marele Portal. Acesta are o înălțime de aproximativ 70 de metri și 30 de metri lățime și străpunge peretele primei doline.
Dolinele sunt formațiuni sub formă de pâlnie formate după ce apa a săpat în calcar.
Instinctiv, vei fi tentat să continui spre baza Marelui Portal, însă cu puțină atenție vei observa spre stânga o derivație marcată cu același punct albastru care urcă abrupt pe grohotiș spre Dolina II. Atenție să nu o ratezi. Dolina II este impresionantă și are pereți verticali de peste 100 de metri.
Din Dolina II ne întoarcem spre Marele Portal din Dolina I și reluăm traseul inițial care ne conduce spre Dolina III, după o urcare abruptă pe scări metalice și stânci de vreo 15 minute. Aici te vei trezi înconjurat de pereți abrupți căptușiți de grohotiș și brazi. Un alt portal îți va fura destul de repede privirea, dar de această dată acesta arată mai degrabă ca o intrare de peșteră care se pare că se continuă cu un culoar subteran ce face legătura cu Dolina I. Aici, chiar în fața intrării vei găsi o plăcuța care avertizează că acest sector nu face parte din traseul turistic și că intrarea este interzisă. Legătura subterană între Dolinele I și III poate fi parcursă doar de speologi cu echipament adecvat doar atunci când apa este mică.
De la baza Dolinei III, traseul continuă cu un urcuș abrupt pe un jgheab acoperit cu grohotiș și bolovani, sus, spre balcoane. Acest urcuș este destul de dificil și periculos pentru că pietrișul este alunecos iar bolovanii se vor rostogoli la vale în spatele tău, putându-i accidenta pe ceilalți. Prima parte a urcușului este mai ușoară, fiind prevăzută cu lanțuri ajutătoare. Odată ajuns deasupra, traseul se intersectează cu marcajul punct galben al Circuitului Galbenei.
Traseul continuă să șerpuiască prin pădure la dreapta trecând pe la cele 4 balcoane și nu vom mai întâlni niciun urcuș solicitant. Li se spune balcoane pentru că aici au existat balcoane reale de lemn care în timp s-au degradat și au fost desființate. Acestea sunt puncte de belvedere asupra celor 3 doline. Balcoanele 1 și 2 au vedere spre Dolina III, Balcoanele 3 și 4 au vedere spre Dolina II.
Spre final, traseul se termină în același drum forestier din care l-am început, doar că ieșim într-un punct mai apropiat de Campingul Glăvoi. (vezi harta de deasupra)
Campingul Glăvoi este un loc de relaxare foarte frumos, aflat într-o poiană mare, traversat de un pârâu, întins de-a lungul lizierei pădurii, un loc în care găsești multe terase din lemn cu mâncare, grătare, clătite proaspete și bere rece, dar și multă atmosferă.
LOCALIZARE pe Google Maps:
FOTOGRAFII:
Marele Portal |
Marele Portal |
Vedere de la Balcoanele Ponorului |
Vedere de la Balcoanele Ponorului |
Campingul Glăvoi |
Campingul Glăvoi |
Folosește comentariile
Împărtășește și altora experiența ta, fă precizări referitoare la precizia datelor prezentate sau cu privire la elemente informative care consideri că lipsesc din articol.
Niciun comentariu:
Write comentarii